RAMADANUL – GHID INTRODUCTIV


Ramadanul sau ramazanul (arabă رمضانRamaḍānpersană Ramazan, AFI:rɑˈdˤɑːnturcă Ramazan) este a noua lună a calendarului islamic, care durează 29 sau 30 de zile. Este luna postului, fiind sărbătoarea musulmană cea mai importantă. Sărbătoarea Eid ul-Fitr (arabă عيد الفطر) este cea care marchează încheierea postului, dar și prima zi a lunii care succede ramazanului. 
Musulmanii din toată lumea vor sărbători Ramadanul, prilej pentru Christian Science Monitor să prezinte 10 elemente esențial de știut despre această sărbătoare. 

1. Ce este Ramadanul?

Ramadanul, a noua lună din calendarul musulman, este celebrată ca luna în care Allah i-a revelat profetului Mohamed primele versete din Coran, în 610 CE. Laylat al-Dadr, sau Noaptea Puterii, este considerată a fi data efectivă în care Coranul a fost dat profetului și, de obicei, se include în ultimele 10 zile ale sărbătorii.

2. Care este scopul Ramadanului?

În timpul Ramadanului, credincioșii trebuie să se abțină de la mâncare, băutură și alte plăceri, din zori până la amurg. Eliminarea confortului cotidian are ca scop creșterea concentrării minții asupra rugăciunii, spiritualității, a actelor de caritate și vizează totodată purificarea corpului și a minții. Musulmanii sunt, de asemenea, sfătuiți să se rețină de la fapte impure precum bârfa sau limbajul licențios.

3. Excepții de la post

Mai multe grupuri pot fi scutite de postul Ramadanului: femeile însărcinate, persoanele care sunt bolnave mintal sau fizic și, uneori, femeile care alăptează. Copiii nu sunt obligați să postească până când ajung la pubertate, cu toate că mulți aleg să respecte de mici cel puțin o parte a postului, ca să se obișnuiască.

4. Milostenia este o parte importantă a Ramadanului

În timp ce majoritatea non-musulmanilor asociază Ramadanul exclusiv cu postul, această sărbătoare integrează, de asemenea, și generozitatea.
Musulmanii se obligă să facă milostenie în mod regulat, sub forma Zakat-ului (unul din cei cinci stâlpi ai Islamului) sau Sadaqa (donația voluntară). În timpul Ramadanului, răsplata divină pentru cei care fac acte de caritate este considerată a fi mai mare. În consecință, mulți musulmani oferă mai mult în timpul acestei luni.

5. Eid ul Fitr

Sfârșitul Ramadanului este marcat de Eid ul Fitr, un festival semnificativ care încheie postul. Sărbătoarea începe, de îndată ce Luna Nouă poate fi văzută în cer. De Eid, musulmanii sărbătoresc îmbrăcându-se cu cele mai bune haine, participând la procesiuni mari, oferind cadouri, petrecând timp cu familia, și având o masă mare în timpul zilei. Musulmanii trebuie să contribuie, de asemenea, cu o anumită sumă de caritate, astfel încât cei săraci ar putea sărbători, de asemenea, sfârșitul postului.

Câți musulmani trăiesc în România

În România, comunitatea musulmană numără aproximativ 70.000 de persoane, în majoritate de şcoală sunnită. 
Dintre aceștia 98% trăiesc de peste 500 de ani, în Dobrogea, iar comunități mai mici există și în municipiile Bucureşti, Brăila, Călăraşi, Galaţi, Giurgiu şi Drobeta-Turnu Severin.

Din punct de vedere etnic, cei mai mulţi musulmani din ţara noastră sunt tătari şi turci, dar există şi comunităţi confesionale de albanezi şi rromi islamizaţi precum şi, mai recent, familii de imigranţi din Orientul Mijlociu.

Ramadanul, cea mai importantă sărbătoare musulmană din an, respectată, indiferent de sectă, de întreaga comunitate islamică.
Ramadanul (luna de post) este unul dintre cei cinci stâlpi ai Islamului – alături de Shahada (mărturisirea credinţei), Salah (rugăciunea făcută de 5 ori pe zi), Hajj (pelerinajul la Mecca pe care fiecare musulman trebuie să-l facă măcar o dată în viaţă) şi Zakat (valoarea anuală pe care fiecare musulman cu posibilităţi o va da celor nevoiaşi). Credincioşii musulmani consideră Ramadanul a noua lună a calendarului, care durează 29 sau 30 de zile şi este o lună de post. Este considerată luna pocăinţei şi a sacrificiului, iar punctul ei focal este sărbătorirea timplui în care profetul Mahomed a primit revelaţia coranică.
Pentru islamişti, postul este un mijloc de purificare, un exerciţiu de autocontrol, dar şi o dovadă de credinţă. În timpul Ramadanului, adică aproximativ 30 de zile, musulmanii adulţi postesc abţinându-se de la hrană, băutură şi relaţii sexuale de la răsăritul soarelui până la apus. La apusul soarelui, după rugăciunea Maghrib, musulmanii întrerup postul şi iau masa numită Iftar, împreună cu familia şi prietenii. Iftarul presupune azi mese copioase, cu sisha şi cafea, însă în trecut masa de Iftar era formată doar din curmale şi apă.

Interdicţiile care purifică sufletul

În limba arabă, cuvântul pentru „post” este „sawm”, care înseamnă „a (se) abţine” şi este folosit atât cu referire la alimente cât şi cu referire la acţiuni nocive, la gânduri şi cuvinte rele.
Postul marchează în mod deosebit interdicţii valabile tot anul: în timpul Ramadanului nu se minte, nu se jigneşte, nu se blesteamă.
Pe parcursul lunii de post, credincioşii musulmani sunt sfătuiţi să îşi reevalueze vieţile în lumina religiei islamice, să se împace cu cei care i-au supărat, să întărească legăturile de familie şi relaţiile cu prietenii şi să scape de obiceiurile rele.
În timpul Ramadanului credincioşii musulmani trebuie să respecte interdicţii privind şi alte elemente în afară de hrană. Ei nu au voie să folosească picături pentru ochi, să se certe, să asculte muzică şi nici să întreţină relaţii sexuale. O interdicţie controversată este aceea plasată asupra înghiţirii salivei (proprii sau a altei persoane). Cei care respectă interdicţia scuipă adesea, în timpul postului, pentru a nu-şi potoli setea nici măcar cu propria salivă. Criticii acestei practici spun că ea e lipsită de bază doctrinară şi că este un obicei care se opune spiritului Coranului, ce nu doreşte să impună postul ca o formă de tortură.

Cine are voie să nu respecte Ramadanul

Există anumite categorii de credincioşi musulmani care pot beneficia de o amânare sau de o scutire a respectării postului. Între acestea se numără: persoanele bolnave, femeile la menstruaţie, femeile însărcinate sau cele care alăptează, copiii mici, călătorii (atunci când parcurg distanţe mari) sau oricine hrăneşte cincizeci de săraci în fiecare zi a postului.
Această ultimă alternativă a adoptat-o un canotor profesionist, care urmează să concureze în cadrul Jocurilor Olimpice de la Londra. Moe Sbihi este primul canotor musulman care joacă în echipa olimpică de canotaj a Marii Britanii. El şi-a dorit să participe la compeiţia extrem de însemnată pentru cariera lui, fără să renunţe totodată la convingerile sale religioase. Tânărul este doar unul dintre cei aproximativ 3.000 de sportivi musulmani care vor încerca să ţină Ramadanul în timpul Jocurilor Olimpice.

http://feeds2.feedburner.com/Soarelemeueștitu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *