Fiecare om este o poveste….

 
 
 Nu merge unde te duce drumul, mergi pe unde nu exista un drum si lasa o urma.
                                                                                                                       (Ralph Waldo Emerson)
 Do not go where the road takes you, you go where there is no road and leaves a trail.
 
Povestea unui om e povestea multora. 
 Şi fiecare dintre noi are o poveste de spus, despre un eveniment uneori banal, alteori excepţional, din care putem învăţa ceva despre noi înşine. 
 Poveştile personale, spuse sincer şi cu imagini vii, pot defini o experienţă prin care au trecut şi alţii, dar n-au reuşit să şi-o explice. Aşa că, într-un fel, poveştile personale pot defini experienţa altora, în timp ce o relatează pe a ta.
 E destul de tarziu  sa regret ca mi-a lipsit o vorba buna atunci cand am avut nevoie si as fi mult prea egoista sa judec deja o persoana de care viata a avut grija sa-i scrie propria poveste…
Uneori mi-as fi dorit sa fi putut sa urasc … poate acum eram altfel: mult mai puternica, as fi depasit mult mai repede orice situatie si as fi avut mai putine de spus…
 Fiecare  avem ceva frumos de trait, ceva de spus,  de simtit. de  aratat…ceva ce ne-a marcat intr-un fel sau altul… 
E destul  de greu sa spui tot ce simti prin cuvinte sa-ti arati ranile  fara ca nimanui sa nu-i pese sa-ti exprimi trairea prin ceea ce esti acum si nimeni sa nu vada ca de fapt esti!
 Unii din noi traiesc degeaba, pur si simplu ei nu vor avea niciodata o poveste…ci doar o viata dictata de voia altora! Cine nu risca certul pentru incert , a trecut prin viata fara a avea habar ca destinul poate depinde doar de el ! 
Gresim, iertam, plangem, radem…fiecare stare scrie o poveste in fiecare om ! 
Ne este frica de povesti…ne este frica… fie ca recunoastem fie ca nu…de aceea majoritatea traiesc doar pentru a respira, nu pentru a lasa o biografie in urma lor! 
 Acum sunt doar eu si imi scriu povestea in fiecare zi !!! 
Fara ura si sentimente urate… Poate niciodata nu voi gasi o explicatie la tot ce a fost si nici raspunsul la intrebarea 
„De ce tocmai eu ?”, dar nicodata nu voi regreta ca mi-am scris propria poveste exact asa cum am vrut…
 In tramvai, in autobuz pe strada peste tot sunt oameni si, implicit, povesti. Trecem in graba unii pe langa altii fara sa ne pese, fara sa ne observam, fara sa ne intelegem. 
Cat de multe lucruri am invata daca am putea sa ne observam cu atentie, sa ne pese de ceilalti!
 Dincolo de toate exemplele negative, de oamenii care asculta muzica la maximum (nu neaparat muzica buna), cei care scuipa seminte in tramvai, se afla oamenii discreti, deschisi, pe fata carora poti citi emotii autentice, experiente de viata… povesti.
 In viaţa mea şi cu timpul am avut sansa sa cunosc din ce în ce mai mulţi oameni care sa ma inspire, oameni dragi care au devenit modele de viata pentru mine. 
Totdeauna in viata reusim sa intelegem ca suntem modele unii pentru altii (asta numai cei care vor sa inteleaga).
 
 

http://feeds2.feedburner.com/Soarelemeueștitu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *